Tulburarea dismorfica corporala, numita si sindromul urateniei inchipuite este o tulburare in care persoanele se preocupa excesiv de un defect fizic minor sau imaginar, in ciuda asigurarilor din partea familiei, prietenilor si a medicilor. Aceasta este considerata o tulburare psihica, deoarece psihicul uman este cel care distorsioneaza imaginea mentala pe care o avem. Cei care sufera de aceasta tulburare pot sa vada cam oricare parte a corpului ca reprezentand un defect major, fie ca e vorba de nas, statura, talie, lungimea sau forma degetelor, caderea parului, marimea organelor sexuale, riduri, buze, ochi, sprancene si lista poate continua.

Preocuparea fata de „uratenie” nu trebuie sa se axeze neaparat pe un singur defect, ci poate sa afecteze mai multe parti ale corpului. De aceea, desi acuza este, de cele mai multe ori, specifica, descrierea ei altcuiva este adesea vaga si generala (in loc de „buza rasfranta”, cel care sufera de aceasta boala se poate plange de intreaga fata).

Tulburarea dismorfica corporala apare de obicei in copilarie, in momentul in care se constientizeaza „defectul cheie”, sa spunem asa, si, fara tratament si terapie, continua in viata de adult, cand persoanele pot deveni dependente de operatii estetice, dorind mereu sa schimbe ceva din aspectul lor (Michael Jackson si Joan Rivers sunt cu siguranta cele mai cunoscute exemple).

Persoanele care sufera de aceasta tulburare prezinta o serie de simptome, precum o preocupare excesiva in legatura cu un defect fizic (fie ca acesta este observabil sau nu), tulburari de comportament ori de includere sociala din cauza „defectului”, dar si asocierea ori aparitia pe fondul unei alte boli (bulimie, anorexie, izolare sociala, depresie, fobie sociala, sindromul personalitatii posesive, comportament obsesiv-compulsiv etc).

Persoanele cele mai predispuse la tulburarea dismorfica corporala sunt perfectionistii, narcisistii, introvertitii, personalitatile izolante si evitante, pacientii cu tulburari psihice maniacale si schizoizi

Tratamentul este foarte important, desi, dupa cum ne asteptam, in Romania posibilitatea de tratare a tulburarii dismorfice corporale este practic inexistenta. In contrast cu cele mai multe boli psihice, tulburarea aceasta face nota discordanta pentru ca pacientii rezista la formele de terapie clasica. Cea mai eficienta forma de tratare este terapia comportamentala de grup, in care pacientii incearca sa stabileasca exact ce vede societatea ca fiind frumos, acceptabil, tolerabil, si ce anume reprezentam noi in ea. Aceasta terapie, ca si celelalte forme folosite, sunt utilizate in colaborare cu tratamentul medicamentos, care are ca scop imbunatatirea starii de spirit a pacientilor, facandu-i susceptibili la schimbare. Un alt lucru interesant legat de suferinzii de aceasta tulburare este ca medicatia de tip placebo nu are efect, spre deosebire de preparatele anti-depresive.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *